REPARTITÓR, repartitoare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare și cele interioare ale unei centrale telefonice. – Din fr. répartiteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REPARTITÓR s.n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare și cele interioare ale unei centrale telefonice. [< fr. répartiteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REPARTITÓR s. n. dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare și cele interioare ale unei centrale telefonice. (< fr. répartiteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
repartitór s. n., pl. repartitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink