RETORÍSM s. n. Abuz de figuri și de elemente retorice, elocvență emfatică, vorbărie pompoasă, lipsită de conținut. – Din retoric.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RETORÍSM n. 1) Caracter retoric. 2) Abuz de elemente retorice; elocvență afectată; exces de cuvinte bombastice. /Din retoric
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RETORÍSM s.n. (Peior.) Abuz de figuri și de elemente retorice; elocvență seacă, vorbărie goală și emfatică, lipsită de idei. [< retor(ic) + -ism].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RETORÍSM s. n. abuz de figuri și de elemente retorice; elocvență emfatică, lipsită de idei. (< retor/ic/ + -ism)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RETORÍSM s. v. afectare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
retorísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink