Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
RETRÁS, -Ă, retrași, -se, adj. (Despre oameni) Izolat, singur, singuratic. ♦ (Despre clădiri, locuri) Plasat mai la o parte; d****c, lăturalnic, depărtat; solitar, liniștit. – V. retrage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RETRÁS, retrasă (retrași, retrase) 1) v. A RETRAGE și A SE RETRAGE. 2) (despre locuri, clădiri etc.) Care este așezat mai la o parte; d****c. 3) (despre persoane) Care este puțin comunicativ; închis; nesociabil. /v. a (se) retrage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RETRÁS, -Ă adj. (Despre oameni) Izolat, singuratic. [< retrage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RETRÁS adj., adv. 1. adj. izolat, singur, singuratic, solitar, (rar) însingurat, (înv.) retirat, (fig.) sihastru. (Un om ~; trăiește ~.) 2. adv. deoparte. 3. ascuns, dosit, v. d****c.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RETRÁGE, retrág, vb. III. 1. Tranz. A trage înapoi. ♦ A scoate, a lua înapoi un lucru. ♦ Refl. A ieși voluntar dintr-o instituție, dintr-o funcție etc.; a renunța la... 2. Refl. A merge, a pleca (înapoi); a se îndepărta. ♦ A da înapoi din fața dușmanului, a efectua operația de retragere. ♦ A se da deoparte. ♦ A părăsi un loc, o încăpere. ♦ A se izola. 3. Tranz. Fig. A retracta. 4. Refl. (Despre ape curgătoare) A reintra în albie după revărsare. – Re1- + trage (după fr. retirer).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RETRÁGE retrág tranz. 1) A face să se retragă. 2) A mișca înapoi. ~ mâna. 3) A lua înapoi. A-și ~ actele. 4) A renunța de a mai prezenta; a înceta de a mai înainta. A-și ~ candidatura. 5) (opinii împărtășite anterior) A înceta de a susține ca nefiind drept; a retracta. /re- + a trage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE RETRÁGE mă retrág intranz. 1) A se întoarce, mergând spre locul de pornire. 2) A se da deoparte; a se duce într-o parte. 3) A pleca, părăsind un loc. 4) (despre armate) A da înapoi în fața inamicului. 5) A părăsi un domeniu de activitate sau o funcție. 6) A se depărta de tumultul vieții, trăind în singurătate; a se pustnici; a se închide; a se izola. ~ la țară. 7) (despre ape) A reintra în albie (după revărsare). 8) (despre mare) A fi în reflux. /re- + a trage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RETRÁGE vb. III. 1. tr. A trage înapoi; a lua înapoi ceva. ♦ refl. A părăsi pozițiile din fața inamicului. ♦ refl. A ieși voluntar dintr-o funcție, dintr-o instituție etc. 2. refl. A merge înapoi, a pleca. ♦ (Despre mijloace de transport în comun) A ieși din circulație, întrerupându-și activitatea. 3. refl. (Despre ape curgătoare) A intra din nou în albie după revărsare. 4. tr. (Fig.) A retracta. [P.i. retrág. / < re- + trage, după fr. retirer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RETRÁGE vb. I. tr. a trage înapoi. ◊ a lua înapoi ceva. ◊ (fig.) a retracta. II. refl. 1. (despre armate) a părăsi pozițiile din fața inamicului. 2. a ieși voluntar dintr-o funcție, dintr-o instituție etc. 3. a merge înapoi, a pleca. ◊ (despre mijloace de transport în comun) a ieși din circulație. 4. (despre ape curgătoare) a reintra în albie după revărsare. (< lat. retragere, după fr. retirer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RETRÁGE vb. 1. (Transilv, Maram. și Ban.) a răteri, (înv.) a retrograda, a (se) trage. (Trupele se ~ din fața inamicului.) 2. v. pleca. 3. a se izola. (S-a ~ în mijlocul naturii.) 4. (rar) a scoate. (De ce l-ai ~ de la liceu?) 5. v. scoate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RETRÁGE vb. v. retracta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A se retrage ≠ a avansa, a înainta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
retráge vb. (sil. -tra-) trage
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink