RETRIBÚȚIE, retribuții, s. f. (Ieșit din uz) Salariu. – Din fr. rétribution.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RETRIBÚȚIE s.f. Plată în bani pentru o muncă prestată; remunerație. [Gen. -iei, var. retribuțiune s.f. / cf. fr. rétribution, lat. retributio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RETRIBÚȚIE s. f. plată în bani pentru o muncă prestată; salariu, remunerație. (< fr. rétribution)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RETRIBÚȚIE s. 1. v. salariu. 2. câștig, salariu. (~ medie pentru munca de înaltă calificare.) 3. v. plată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
retribúție s. f. (sil. -tri-, -ți-e), art. retribúția (sil. -ți-a), g.-d. art. retribúției; pl. retribúții, art. retribúțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RETRIBÚȚIE ~i f. înv. Plată în bani acordată cuiva pentru prestarea unei munci; salariu; remunerare; leafă. [G.-D. retribuției; Sil. -ți-e] /<fr. rétribution
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink