RETROGRÁD, -Ă, retrograzi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Care se opune progresului, tinzând să readucă stările de lucruri din trecut; reacționar. ♦ (Despre idei, concepții) Contrar progresului, învechit. 2. Care merge în sens invers decât cel inițial, care revine spre punctul de plecare. 3. (Despre mișcarea aparentă a aștrilor) Care merge în direcția opusă mișcării Soarelui. – Din fr. rétrograde, lat. retrogradus, it. retrogrado.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RETROGRÁD, -Ă adj. 1. Opus progresului; reacționar. 2. Care merge înapoi. 3. (Despre aștri sau despre mișcarea lor) Care se mișcă în direcția opusă mișcării Soarelui. [< fr. rétrograde, cf. lat. retrogradus < lat. retro – înapoi, gradus – mers].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RETROGRÁD, -Ă adj. 1. care se opune progresului; reacționar. 2. (despre idei, concepții) contrar progresului, învechit. ♦ amnezie ~ă = formă de amnezie prin pierderea amintirilor vechi. 3. (despre aștri și mișcarea lor) care se deplasează în direcția opusă mișcării Soarelui. (< fr. rétrograde, lat. retrogradus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RETROGRÁD adj., s. 1. adj. înapoiat, reacționar. (O concepție ~.) 2. s., adj. (înv.) tombateră. (Un ~ înrăit.) 3. adj. v. depășit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Retrograd ≠ progresist
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
retrográd adj. m. (sil. -tro-grad), pl. retrográzi; f. sg. retrográdă, pl. retrográde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RETROGRÁD ~dă (~zi, ~de) 1) Care se opune progresului, susținând o etapă precedentă; opus progresului. O concepție ~dă. 2) (despre corpuri cerești) Care se mișcă în direcție opusă mișcării Soarelui. /<fr. rétro-grade, lat. retrogradus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
METAMORFISM RETROGRÁD s. v. diaftoreză.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink