RETROSPECTÍV, -Ă, retrospectivi, -e, adj. Care privește în urmă, care se referă la fapte și la situații din trecut. ◊ Expoziție retrospectivă (și substantivat, f.) = expoziție de artă plastică cuprinzând opere din trecut (ale unui artist). – Din fr. rétrospectif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RETROSPECTÍV, -Ă adj. Care privește în urmă, cu privirea la trecut. ♦ Expoziție retrospectivă (și s.f.) = expoziție de artă plastică unde se prezintă opere din trecut (ale unui artist, ale unei școli, ale unei epoci). [< fr. rétrospectif, cf. lat. retro – îndărăt, spectum < specere – a privi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RETROSPECTÍV, -Ă adj. care privește în urmă, referitor la fapte și situații din trecut. ♦ expoziție ~ă (și s. f.) = expoziție de artă plastică unde se prezintă opere create de-a lungul anilor (ale unui artist, ale unei școli sau epoci). (< fr. rétrospectif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Retrospectiv ≠ prospectiv
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
retrospectív adj. m. (sil. mf. -spec-), pl. retrospectívi; f. sg. retrospectívă, pl. retrospectíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RETROSPECTÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de retrospecție; propriu retrospecției; orientat spre trecut. /<fr. rétrospectif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink