REUNIÚNE, reuniuni, s. f. 1. Întâlnire a unui grup de persoane, întrunire, adunare. ♦ Reprezentație sportivă amicală sau oficială; întrecere, competiție. 2. (Înv.) Asociație, societate. [Pr.: re-u-ni-u-] – Din fr. réunion.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REUNIÚNE s.f. 1. Adunare, întrunire. ♦ (Sport) Competiție. 2. (Mat.) Operație care atașează la două mulțimi date mulțimea elementelor ce aparțin cel puțin uneia dintre ele. [Pron. -ni-u-. / cf. fr. réunion, it. riunione].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REUNIÚNE s. f. 1. adunare, întrunire. ◊ competiție sportivă. 2. (mat.) operație care atașează la două mulțimi date mulțimea tuturor elementelor ce aparțin cel puțin uneia dintre ele. (< fr. réunion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REUNIÚNE s. 1. v. întrunire. 2. întrunire, șezătoare. (~ literară.) 3. v. gală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
REUNIÚNE s. v. asociație, societate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reuniúne s. f. (sil. re-u-) uniune
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REUNIÚNE ~i f. 1) Întrunire a mai multor persoane pentru a discuta probleme de interes comun și a hotărî ceva; adunare. 2) rar Grupare de persoane pe baza unui statut, în vederea atingerii unui scop; socie-tate. [Sil. re-u-ni-u-] /<fr. réunion
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink