REVERÉNDĂ, reverende, s. f. Haină preoțească (catolică) lungă și neagră; anteriu. – Din lat. reverenda. Cf. pol. rewerenda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REVERÉNDĂ s. f. haină prețioasă (catolică) lungă; anteriu. (< lat. réverenda)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REVERÉNDĂ s. anteriu, sutană, (Ban; și Transilv.) mintie, (înv.) libadea. (~ preoțească.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reveréndă s. f., g.-d. art. reveréndei; pl. reverénde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REVERÉNDĂ ~e f. livr. Haină lungă și largă, de obicei de culoare neagră, purtată de preoții catolici. /<lat. reverenda
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
reverénd (-dă), adj. – Demn de respect. Lat. reverendus (sec. XIX). – Der. reverendă, s. f. (sutană, anteriu; redingotă), din germ. Reverende, cf. pol. rewerenda (Tiktin); reverență, s. f., din fr. révérence.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink