REVIVISCÉNȚĂ, reviviscențe, s. f. Revenire la viață; înviorare, însuflețire. ♦ (Biol.) Proprietate a unor plante și animale acvatice (inferioare) de a reveni la viață prin umiditate, după ce s-au uscat. ♦ Fig. Reapariție a unor stări de conștiință uitate. – Din fr. reviviscence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REVIVISCÉNȚĂ f. rar 1) Revenire la viață; reînviere. 2) med. Reapariție în conștiință a unor momente uitate. 3) biol. Proprietate a unor plante și animale acvatice inferioare de revenire la viață, prin umiditate, după ce s-au uscat. /<fr. reviviscence
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REVIVISCÉNȚĂ s.f. (Biol.) Revenire la viață. ♦ Proprietate a unor plante și animale acvatice (inferioare) de a reveni la viață, prin umiditate, după ce s-au uscat. ♦ (Fig.) Reapariție a unor stări de conștiință uitate. [< fr. reviviscence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REVIVISCÉNȚĂ s. f. 1. revenire la viață; însuflețire. 2. (biol.) proprietate a unor organisme de a-și relua activitatea vitală după o stare de latență. 3. (fig.) reapariție a unor stări de conștiință uitate. (< fr. reviviscence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reviviscénță s. f., g.-d. art. reviviscénței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink