REZIDENȚIÁL, -Ă, rezidențiali, -e, adj. Al rezidentului, privitor la rezident. [Pr.: -ți-al] – Din fr. résidentiel, it. residenziale.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REZIDENȚIÁL, -Ă adj. De reședință, al rezidentului. ♦ Rezervat rezidenților diplomatici; ocupat de rezidenți diplomatici. [Pron. -ți-al. / cf. it. rezidenziale, fr. résidentiel, engl. residential].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REZIDENȚIÁL, -Ă adj. de rezidență (I, 1). ◊ rezervat rezidenților diplomatici. (< fr. résidentiel, it. residenziale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rezidențiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. rezidențiáli; f. sg. rezidențiálă, pl. rezidențiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REZIDENȚIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de rezidenți; propriu rezidenților. [G.-D. -ți-al] /<fr. résidentiel, it. residenziale
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink