REZILIÉNT, -Ă adj. 1. (despre metale, aliaje) rezistent la șoc. 2. (despre fructe) care se deschide brusc. (< fr. résilient)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reziliént s. m., adj. m., pl. reziliénți; f. sg. reziliéntă, pl. reziliénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink