REZÍTĂ, rezite, s. f. Rășină sintetică obținută prin condensarea la cald a formaldehidei și întrebuințată la fabricarea izolatoarelor electrice, a plăcilor de gramofon etc. – Din fr. récite, germ. Resit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REZÍTĂ s.f. Rășină sintetică obținută prin condensarea la cald a formaldehidei cu fenoli. [Var. rezit s.n. / cf. fr. résite, germ. Resit].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REZÍTĂ s. f. rășină sintetică, produs final în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida. (< fr. résite, germ. Resit)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REZÍTĂ s. (CHIM.) bachelită C.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rezítă s. f., pl. rezíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REZÍTĂ ~e f. Rășină sintetică, obținută prin condensarea la cald a fenolului cu formaldehida, având diferite întrebuințări (la fabricarea izolatoarelor electrice, a unor obiecte de uz casnic etc.). /<fr. résite, germ. Resit
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink