REȚINĂTÓR, reținătoare, s. n. Ansamblu de conducte și de dispozitive care permite circulația fluidului dintr-o instalație într-un singur sens. ♦ Casetă cu organe de reținere care comandă aspirația sau refularea fluidului la o pompă cu piston sau la un compresor cu piston. – Reține + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REȚINĂTÓR s. n. ansamblu de conducte și organe de reținere (supape etc.) la dirijarea circulației fluidului într-un singur sens. ◊ casetă la o pompă sau la un compresor cu piston în care sunt montate organele de reținere ce comandă aspirația și evacuarea fluidului. (< reține + -/ă/tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reținătór s. n., pl. reținătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REȚINĂTÓR ~oáre n. Dispozitiv de reținere, care permite circulația fluidului prin conducte într-un singur sens. / a reține + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink