RISORGIMÉNTO s.n. Curent în cultura și viața politică italiană din sec. XIX, care propaga unitatea Italiei, libertatea și egalitatea. [Var. risorgiment s.n. / < it. risorgimento].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RISORGIMÉNTO s. n. curent în cultura și viața politică italiană din sec. XIX, care propaga unitatea Italiei, libertatea și egalitatea. (< it. risorgimento)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
!Risorgiménto (it.) [s pron. z] s. propriu n., art. Risorgiméntoul
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
risorgiménto s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RISORGIMENTO, IL ~ („Renaștere”), denumirea epocii din istoria Italiei, cuprinsă între c. 1820 (începuturile organizării carbonarilor) și 1870 (încheierea procesului de unificare a Italiei, o dată cu alipirea Romei la Regatul italian), caracterizată prin lupta pentru cucerirea independenței și pentru crearea statului italian unitar. Denumirea este extinsă și asupra mișcării literare și ideologice a epocii.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink