RITIDÓM, ritidomuri, s. n. Strat extern al scoarței arborilor bătrâni, alcătuit din țesuturi moarte care se desprind în lamele subțiri. – Din fr. rhytidome.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RITIDÓM s.n. (Bot.) Strat de țesut celular extern la arborii bătrâni, format din țesuturi moarte. [< fr. rhytidome, cf. gr. rhytidoma – zbârceală].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RITIDÓM s. n. strat de țesuturi externe moarte la arbori, care se exfoliază, formând scoarța. (< fr. rhytidome, gr. rhytidoma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ritidóm s. n., pl. ritidómuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink