ROCHÍȚĂ, rochițe, s. f. Diminutiv al lui rochie; rochioară. ◊ Compus: (Bot.) rochița rândunicii = volbură. – Rochie + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROCHÍȚĂ s. 1. (reg.) rochioară. 2. (BOT.) rochița-rândunelei (Convolvulus arvensis) = volbură, rochița-rândunicii, (pop.) p*****ț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. și Olt.) răcorele (pl.); rochița-rândunicii (Convolvulus arvensis) = volbură, rochița-rândunelei, (pop.) p*****ț, (reg.) cămașa-lui-Dumnezeu, cămașa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochița-păsăricii, rochița-păsăruicii, (prin Munt. și Olt.) răcorele (pl.).
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rochíță s. f., g.-d. art. rochíței; pl. rochíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROCHIȚA-PĂSĂRÍCII s. v. rochița-rândunelei, rochița-rândunicii, volbură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ROCHIȚA-PĂSĂRÚICII s. v. rochița-rându-nelei, rochița-rândunicii, volbură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rochíța-rândunícii s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink