Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: rodnic (adjectiv) , rodnici (verb tranzitiv)   
RODNICÍ, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din rodnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
rodnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicésc, imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. rodniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RÓDNIC, -Ă, rodnici, -ce, adj. (Adesea fig.) Care produce mult rod; care face să rodească mult. – Rod + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RODNICÍ ~ésc tranz. rar (solul) A face (mai) rodnic; a fertiliza. /Din rodnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RÓDNIC ~că (~ci, ~ce) 1) v. RODITOR. 2) Care are proprietatea de a produce mult; productiv; fertil. Muncă ~că. /rod + suf. ~nic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RÓDNIC adj. v. fertil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÓDNIC adj. v. fecund, fructuos, prolific.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ródnic adj. m., pl. ródnici; f. sg. ródnică, pl. ródnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)