Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ROMÂNIZÁT, -Ă, românizați, -te, adj. 1. Care a trecut (în anumite împrejurări istorice) la naționalitatea română; care a devenit român (I 1). 2. (Despre cuvinte și expresii străine intrate în limba română) Care a căpătat o formă potrivită cu structura limbii române. – V. româniza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROMÂNIZÁT adj. (înv.) românit. (Populație ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ROMÂNIZÁ, românizez, vb. I. Tranz. A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi. – Român + suf. -iza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ROMÂNIZÁ ~éz tranz. A face să se românizeze. /român + suf. ~iza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ROMÂNIZÁ mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile românilor; a deveni asemănător cu românii. /român + suf. ~iza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ROMÂNIZÁ vb. tr. (despre cuvinte, expresii străine) a da un caracter românesc. (< român + -iza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ROMÂNIZÁ vb. (înv. și reg.) a (se) români.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
românizá vb., ind. prez. 1 sg. românizéz, 3 sg. și pl. românizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink