Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ronda (verb) , rondă (substantiv feminin)   
RÓNDĂ adj. f. (Despre o literă, scriere) Cu linia rotundă, groasă și dreaptă; peniță rondă = peniță specială cu vârful lat, folosită pentru acest gen de scriere. // s.f. Cântec vesel, de chef, la care fiecare comesean cântă un cuplet; rond2 (2) [în DN]. [< fr. ronde].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RÓNDĂ1 adj. (despre o literă, scriere) cu linia rotundă, groasă și dreaptă. ♦ peniță ~ = peniță specială cu vârful lat, pentru acest gen de scriere. (< fr. ronde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RÓNDĂ2 s. f. cântec vesel, de chef, la care fiecare comesean cântă un cuplet. (< fr. ronde, germ. Ronde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
róndă adj. f., pl. rónde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RONDÁ, rondéz, vb. I. Intranz. (Nav.) A executa un rondou (2). – Din rondou.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RONDÁ vb. tr. (despre nave) a executa un rondou1 (2). (< rondou1)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rondá vb., ind. prez. 1 sg. rondéz, 3 sg. și pl. rondeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)