Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ROPOTÍRE, ropotiri, s. f. Faptul de a ropoti. – V. ropoti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROPOTÍRE s. v. răpăit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ropotíre s. f., g.-d. art. ropotírii; pl. ropotíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROPOTÍ, ropotésc, vb. I. Intranz. A produce zgomote repezi și cadențate, lovind ritmic în ceva. – Din ropot.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ROPOTÍ ~ésc intranz. A face ropot; a produce zgomote scurte, dese și cadențate; a răpăi. /Din ropot
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ROPOTÍ vb. v. răpăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ropotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ropotésc, imperf. 3 sg. ropoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. ropoteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink