ROPOTITÓR, -OÁRE, ropotitori, -oare, adj. Care ropotește. – Ropoti + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ropotitór adj. m., pl. ropotitóri; f. sg. și pl. ropotitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROPOTITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ropotește; care produce ropote. Tunet ~. /a ropoti + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink