ROTALÍT, rotalite, s. n. Piesă de sticlă turnată, cavă, colorată în verde-albăstrui sau galben, folosită la executarea luminatoarelor, a pereților care trebuie să permită trecerea luminii etc. – Din rus. rotalit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROTALÍT s.n. Element de construcție din sticlă rezistentă și translucidă, de forma unui cilindru, care intră în compunerea unui perete sau a unui planșeu, servind pentru iluminarea unei încăperi. [< engl. rotalite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ROTALÍT s. n. element de construcție din sticlă rezistentă și translucidă, de forma unui cilindru, în compunerea unui perete sau a unui planșeu, pentru iluminarea unei încăperi. (< rus. rotalit, engl. rotalite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rotalít s. n., pl. rotalíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink