ROTIFÉR, rotifere, s. n. (La pl.) Clasă de viermi acvatici microscopici, cu corpul alungit sau sferic și prevăzut cu cili v*******i puternici, care se învârtesc ca o roată (Rotatoria); (și la sg.) vierme care face parte din această clasă. – Din fr. rotifère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
rotifér s. n., pl. rotifére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROTIFÉR ~e n. 1) Clasă de viermi inferiori acvatici, cu corpul alungit, având numeroși cili pe partea anterioară, care se rotesc circular, atrăgând hrana spre gură. 2) Vierme din această clasă. /<fr. rotifere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ROTIFÉRE s.n.pl. Clasă de viermi de apă foarte mici, cu gura înconjurată de cili v*******i; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. rotifer. / < fr. rotifères].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ROTIFÉRE s. n. pl. clasă de viermi nematelminți de apă dulce, foarte mici, cu gura înconjurată de cili v*******i. (< fr. rotifères)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ROTIFÉRE (‹ fr.; {s} lat. rota „roată” + ferre „a purta”) s. n. pl. Nevertebrate acvatice (c. 2.000 de specii), înrudite cu viermii, nesegmentate, pseudocelomate, cu dimensiuni între 0,04-3 mm, cu corpul alungit, cilindric sau sferic, având la partea anterioară una sau două coroane de cili puternici, care se învârtesc ca o roată (Rotatoria), de unde și numele, servind la antrenarea particulelor alimentare spre gură. La partea posterioară au un „picior”, cu care se pot fixa temporar pe suport.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink