ROTÚLĂ, rotule, s. f. 1. Os turtit, de formă aproximativ triunghiulară, așezat în partea anterioară a genunchiului și care închide în așa fel încheietura, încât flexiunea se poate face numai întrün singur sens. 2. (Tehn.) Nucă (3). – Din fr. rotule, lat. rotula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROTÚLĂ s.f. 1. (Anat.) Os mic și rotunjit situat în partea anterioară a genunchiului; patelă. 2. Ax rotund. [< fr. rotule, cf. lat. rotula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ROTÚLĂ s. f. 1. os mic și rotunjit situat în partea anterioară a genunchiului; patelă. 2. (tehn.) ax rotund; nucă. (< fr. rotule, lat. rotula)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ROTÚLĂ s. 1. (ANAT.) (pop.) oul genunchiului, (înv. și reg.) scăfârlie, (Olt.) tuturigă. 2. (TEHN.) nucă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rotúlă s. f., g.-d. art rotúlei; pl. rotúle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink