ROTUNGIÓR, -OÁRĂ adj. v. rotunjor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROTUNGIOÁRE (‹ rotund) s. f. pl. Plantă erbacee perenă din familia asteracee, cu tulpină păroasă și cu flori tubuloase, roșii-violacee dispuse într-un capitul terminal (H******e alpina). Crește prin păduri de molid și prin pajiști și tufărișuri subalpine. Este folosită în tratarea bolilor aparatului u****r, respirator și digestiv.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink