RUBAIÁT, rubaiate, s. n. Catren persan care exprimă o idee mistică sau filozofică. [Pr.: -ba-iat. – Var.: rubái s. n.] – Din fr. rubáiyyat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUBAIÁT s.n. Formă de poezie persană alcătuită din patru versuri, dintre care primul, al doilea și al patrulea rimează împreună. [Pron. -ba-iat. / < fr. rubayyat, cf. ar. rub – patru].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RUBAIÁT s. n. formă de poezie lirică persană din patru versuri, de obicei cu un număr liber de silabe și cu o succesiune diferită de rime. (< fr. rubaiyyat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rubaiát s. n. (sil. -ba-iat), pl. rubaiáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUBAIÁT ~e n. (în Persia) Poezie lirică cu caracter filozofic meditativ. /<fr. rubăíyyăt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink