Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RUMEGĂTÚRĂ, rumegături, s. f. 1. Ceea ce a fost rumegat (1), hrană rumegată. 2. Rumeguș. – Rumega + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUMEGĂTÚRĂ s. rumeguș, (reg.) rugumașcă, rumegătoare, tărâțar, tărâță, (prin Munt.) ranț, (prin Transilv.) scamă. (~ de lemn.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RUMEGĂTÚRĂ s. v. stomac.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rumegătúră s. f., g.-d. art. rumegătúrii; pl. rumegătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)