RUMÂNÍE s. f. v. românie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUMÂNÍE s. (IST.) iobăgie, șerbie, vecinătate, vecinie, (livr.) servitute, (rar) servaj. (Starea de dependență a țăranului s-a numit „iobăgie” în Transilvania, ~ în Țara Românească și „vecinie” în Moldova.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rumâníe (iobăgie) s. f., art. rumânía, g.-d. rumâníi, art. rumâníei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink