RURÁL, -Ă, rurali, adj. De (la) sat; sătesc. ◊ (În vechea organizare administrativă) Comună rurală = cea mai mică unitate administrativă, condusă de un primar. – Din fr. rural.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RURÁL, -Ă adj. De (la) sat, sătesc; ca de la țară. [Cf. fr. rural, lat. ruralis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RURÁL, -Ă adj. de (la) sat, sătesc; țărănesc. ◊ (despre plante) de câmp. (< fr. rural)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RURÁL, -Ă, ruráli, adj. ~ Medic rural.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane | Permalink
RURÁL adj. 1. sătesc, țărănesc, (înv.) sătenesc. (Mediul ~.) 2. sătesc. (Așezări ~.) 3. v. rustic. 4. v. câmpenesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rurál adj. m., pl. ruráli; f. sg. rurálă, pl. rurále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RURÁL ~ă (~i, ~ e) Care ține de sat; propriu satului; sătesc. Mediu ~. /<fr. rural
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink