RUTEÁN, -Ă, ruteni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Nume care se dădea ucrainenilor din Austro-Ungaria. 2. Adj. Care aparține rutenilor (1), privitor la ruteni. – Din germ. Ruthene.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUTEÁN s., adj. 1. s. ucrainean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. rutenesc, ucrainean, (înv.) malo-rosian, malorosienesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ruteán s. m., adj. m., pl. ruténi; f. sg. ruteánă, g.-d. art. ruténei, pl. ruténe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUTEÁN ~éni m. Nume dat ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie. /<germ. Ruthene
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink