RĂCHITÁN, răchitani, s. m. Numele a două plante cu flori roșii-purpurii așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor, la una în spice mari și dese (Lythrum salicaria), la cealaltă în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum). – Răchită + suf. -an.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂCHITÁN s. (BOT.; Lythrum salicaria) (reg.) brăileancă, călbășoară, gălbejoără, lemnuș, lemnușcă, zburătoare, florile-zânelor (pl.).
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răchitán s. m., pl. răchitáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂCHITÁN ~i m. Plantă erbacee cu tulpi-na e****ă, înaltă, cu frunze lanceolate, înguste și cu flori roșii-purpurii, așezate în vârful tulpinii. /răchită + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink