Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: rană (substantiv feminin) , răni (verb tranzitiv)   
RĂNÍ, rănesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) face o rană, a (se) vătăma. ♦ Tranz. Fig. A produce cuiva o durere morală, a-l îndurera sufletește; a jigni, a ofensa. – Din sl. raniti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂNÍ vb. (MED.) (livr.) a (se) leza, (rar) a (se) vulnera, (pop.) a (se) vătăma, (reg.) a (se) săgni, (Transilv. și Ban.) a (se) prizări, (înv.) a (se) plăgui. (S-a ~ la mână.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂNÍ vb. v. durea, insulta, îndurera, întrista, jigni, mâhni, ofensa, ultragia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rănésc, imperf. 3 sg. răneá; conj. prez. 3 sg. și pl. răneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RÁNĂ, răni, s. f. 1. Ruptură internă sau exterioară a țesutului unei ființe vii, sub acțiunea unui agent distrugător; leziune, plagă. ◊ Expr. Bun de pus la rană, se spune despre un om foarte bun. A pune sare pe rană = a întărâta pe cineva, a stârni lucrurile, agravând situația. A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute. 2. Fig. Durere morală, suferință, chin sufletesc. – Din sl. rana.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RĂNÍ ~ésc tranz. 1) A vătama printr-o rană; a leza; a traumatiza. 2) fig. A îndurera printr-o traumă psihică; a traumatiza. /<sl. raniti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RÁNĂ răni f. 1) Vătămare locală a unui țesut organic, provocată de o traumă; plagă; leziune. ◊ Bun de pus la ~ se spune despre o persoană bună la inimă. A pune degetul pe ~ a arăta care este situația adevărată, fără ocolișuri și menajamente. 2) fig. Suferință morală. [G.-D. rănii] /<sl. rana
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IARBA-RÁNEI s. v. vătămătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
IARBĂ-DE-RÁNĂ s. v. vindecea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÁNĂ s. (MED.) 1. bubă, leziune, plagă, (pop.) meteahnă, (înv. și reg.) beleaznă, (reg.) oajdă, (înv.) rănitură. (Are o ~ adâncă.) 2. lovitură, (înv.) vătămătură. (Are o ~ ușoară la mână.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÁNĂ s. v. calvar, canon, caznă, chin, cicatrice, durere, patimă, schingiuire, schingiuit, semn, suferință, supliciu, tortură, urmă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ránă (rắni), s. f. – Bubă, plagă. – Mr. rană, megl. rănă. Sl. (bg., sb., cr., slov., rus.) rana (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 304; Conev 92). – Der. răni, vb. (a face răni), din sl. raniti; rănitură, s. f. (înv., rană).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ránă s. f., g.-d. art. rănii; pl. răni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)