RĂSTURNĂTÓR, -OÁRE, răsturnători, -oare, s. f., s. n. 1. S. f. (Reg.) Cormană. 2. S. n. Dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două treceri (faze) succesive de laminare. ♦ Dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora. – Răsturna + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
răsturnătór adj. m., s. m., pl. răsturnătóri; f. sg. și pl. răsturnătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
răsturnătór (dispozitiv) s. n., pl. răsturnătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂSTURNĂTÓR ~oáre n. Dispozitiv folosit la efectuarea unor operații de răstur-nare în diferite procese industriale. /a se răsturna + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink