RĂZBUNÍCĂ, răzbunici, s. f. (Pop.) Străbunică. – Răz- + bunică sau – răzbunic + suf. -ă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
răzbunícă s. f., g.-d. art. răzbunícii; pl. răzbuníci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂZBUNÍCĂ ~ci f. pop. Mama buni-cului sau a bunicii în raport cu nepoții ei. /răz- + bunică
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink