SÁBUR s. n. Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în farmacie. – Din tc. sabur, sabir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SABÚR n. Substanță solidă cu miros plăcut și gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în medicină. /<turc. sabur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SÁBUR s. v. aloe.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sabúr s. m. – Aloe. – Var. înv. sabri. Tc. (arab.) sabr (Șeineanu, II, 303; Lokotsch 1745), cf. cuman. sabur, per. sabor, ngr. σαμπούρι, rus. sabur și REW 7478b.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sábur s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink