SADUCHÉU, saduchei, s. m. (În antichitate) Adept al partidului marelui cler mozaic, reprezentând interesele marilor proprietari de pământ și ostil fariseilor. – Din lat. Sadducaei.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SADUCHÉU s.m. Membru al unei secte religioase mozaice, ostilă fariseismului și favorabilă elenismului, care nega nemurirea sufletului și viața viitoare și disprețuia practicile religioase. [Var. saduceu. / < it. sadduceo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SADUCHÉU s. m. membru al unei secte religioase mozaice, ostilă fariseismului și favorabilă elenismului, care nega nemurirea sufletului și viața viitoare și disprețuia practicile religioase. (< it. sadduceo, lat. sadducaei)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SADUCHÉU s. (rar) saduchean. (~ mozaic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
saduchéu s. m., art. saduchéul; pl. saduchéi, art. saduchéii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink