SALUBRITÁTE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate. – Din fr. salubrité, lat. salubritas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SALUBRITÁTE f. 1) Caracter salubru. 2) Stare generală a condițiilor sanitare și igienice dintr-o localitate. 3) Serviciu public care are grijă de curățenia unei localități.[G.-D. salubrității;Sil. -lu-bri-] /<fr. salubrité, lat. salubritas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SALUBRITÁTE s.f. Însușirea de a fi salubru; curățenie. ♦ Sănătate. ♦ Serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. [Cf. fr. salubrité, lat. salubritas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SALUBRITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi salubru. ◊ stare generală favorabilă sănătății, condițiilor igienice; sănătate. 2. serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. (< fr. salubrité, lat. salubritas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SALUBRITÁTE s. v. curățenie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Salubritate ≠ insalubritate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
salubritáte s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. salubrității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink