SANDÁL1 s. m. v. santal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SANDÁL2 s. n. (Înv.) Numele unei țesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte. – Din tc. sandal „tafta”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SANDÁL s.n. v. santal.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
sandál1, sandále și sandáluri, s.n. (înv. și reg.) luntre lungă pentru transportat mărfuri (la turci).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
sandál (sandáli), s. m. – Arbore tropical (Santalum album). Tc. sandal, cf. ngr. σάνταλον.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sandál (-luri), s. n. – Țesătură de mătase. Tc. (arab.) sandal. Sec. XVII, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sandál (-le), s. n. – Barcă. Tc. (arab.) sandal (Șeineanu, II, 313), cf. ngr. σανδάλι, bg., sb., rus. sandal.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sandál (țesătură) s. n., pl. sandáluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink