SAPROPÉLIC, -Ă, sapropelici, -ce, adj. Care ține de sapropel; care are compoziția, natura sapropelului. – Din fr. sapropélique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SAPROPÉLIC, -Ă adj. Care conține sapropel. [< fr. sapropélique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SAPROPÉLIC, -Ă adj. 1. care conține sapropel. 2. capabil să trăiască în sapropel. (< fr. sapropélique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sapropélic adj. m. (sil. -pro-), pl. sapropélici; f. sg. sapropélică, pl. sapropélice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SAPROPÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de sapropel; propriu sapropelului. /<fr. sapropélique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink