SARCÁSM, sarcasme, s. n. 1. Ironie aspră, usturătoare; batjocură necruțătoare. 2. Vorbă, frază, expresie sarcastică. – Din fr. sarcasme, lat. sarcasmus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SARCÁSM s.n. Ironie aspră, mușcătoare; batjocură. ♦ Vorbă, expresie sarcastică, usturătoare. [Pl. -me, -muri. / < fr. sarcasme, cf. lat. sarcasmus, gr. sarkasmos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SARCÁSM s. n. 1. ironie aspră, mușcătoare; batjocură usturătoare. 2. exprimare, enunț care denotă sarcasm (1). (< fr. sarcasme, lat. sarcasmus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SARCÁSM s. (livr.) acrimonie, (fig.) causticitate, incisivitate. (Un pamflet plin de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sarcásm s. n., (vorbe) pl. sarcásme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SARCÁSM ~e n. Vorbă sau expresie insultătoare; batjocură usturătoare. /<lat. sarcasmus, ngr. sarkasmós, fr. sarcasme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink