SARÍC, saricuri, s. n. (Înv.) Văl făcut dintr-o țesătură fină (și adesea împodobit cu pietre prețioase), care se înfășura în jurul fesului, alcătuind împreună turbanul turcesc; p. gener. turban. – Din tc. sarik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SARÍC s. v. turban.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
saríc (-ce), s. n. – Turban. Tc. sarik (Șeineanu, III, 104), cf. ngr. σαρίϰι, bg. sarik.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
saríc s. n., pl. sarícuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SARÍC ~uri n. înv. Bucată de țesătură fină care se înfășoară în jurul fesului turcesc. /<turc. sarik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink