Dex scadenta

SCADÉNT, -Ă, scadenți, -te, adj. (Despre datorii, obligații etc.) Ajuns la termenul prevăzut; care expiră, care trebuie onorat. – Din scadență (derivat regresiv).

SCADÉNȚĂ, scadențe, s. f. Termen de plată, soroc; expirare a datei la care trebuie onorată o datorie, o obligație. ♦ P. gener. Termen până la care cineva este obligat să facă ceva. – Din it. scadenza.

SCADÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre datorii) Care trebuie achitat; ajuns la termenul de plată. /< it. scadente

SCADÉNȚĂ ~e f. 1) Dată la care expiră termenul de achitare a unei datorii sau de efectuare a unei operații financiare. 2) fig. Dată la care urmează să se realizeze o obligație. /< it. scadenza

SCADÉNT, -Ă adj. (Despre datorii, obligații) Ajuns la scadență, care expiră, care trebuie plătit. 2. (Despre plante cu tulpina scurtă) Care se agață de alte plante sau obiecte cu ajutorul cârceilor. [< it. scadente].

SCADÉNȚĂ s.f. Expirare a unei polițe sau a unei datorii; termen de plată. ♦ (P. ext.) Termenul când trebuie să se împlinească ceva. [< it. scadenza].

SCADÉNT, -Ă adj. 1. (despre datorii, obligații) ajuns la scadență, care expiră, care trebuie plătit. 2. (despre plante cu tulpina scurtă) care se agață de alte plante sau obiecte cu ajutorul cârceilor. (< it. scadente)

SCADÉNȚĂ s. f. termen de plată pentru o datorie, o poliță, o obligație; expirare a acestui termen. (< it. scadenza)

SCADÉNȚĂ s. (FIN., EC.) termen, (pop.) soroc, (prin Ban.) roc, (înv.) diorie, vadea. (Polița a ajuns la ~.)

scadént adj. m., pl. scadénți; f. sg. scadéntă, pl. scadénte

scadénță s. f., g.-d. art. scadénței; pl. scadénțe