SCAMATÓR, scamatori, s. m. Actor de circ care face scamatorii; prestidigitator, boscar. – Cf. fr. escamoteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCAMATÓR s.m. Cel care face scamatorii; prestidigitator. [Cf. fr. escamoteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SCAMATÓR s. m. cel care face scamatorii; prestidigitator. (după fr. escamoteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SCAMATÓR s. iluzionist, prestidigitator, (reg.) boscar, (înv.) cabaz. (~ la circ.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCAMATÓR s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scamatór (-ri), s. m. – Prestidigitator, magician. Fr. escamoteur (Candrea; Tiktin; Graur, BL, V, 75); poate în vocalism a influențat rus. skomuroh „acrobat”. – Der. scamatorie, s. f. (prestidigitație).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
scamatór s. m., pl. scamatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCAMATÓR ~i m. Persoană care face scamatorii; prestidigitator; iluzionist. /<fr. escamateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
scămătór, scămătoáre, s.n. (reg.) unealtă cu care se freacă pielea de oaie pentru a o curăța de lână și pentru a o întrebuința ca învelitoare pentru brânza de burduf.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink