Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SCLIPITÓR, -OÁRE, sclipitori, -oare, adj. Care sclipește; lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, sclipicios. ♦ Fig. Extrem de inteligent, foarte dotat. – Sclipi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCLIPITÓR adj. 1. licăritor, lucitor, scânteietor, (astăzi rar) sclipind, (pop. și fam.) sclipicios, (înv.) scânteind, scânteios. (O lumină ~oare.) 2. lucios, lucitor, scânteietor, strălucit, strălucitor, (rar) luciu, (înv. și reg.) strălucios. (Un diamant ~.) 3. v. strălucitor. 4. lucios, lucitor, scânteietor, (rar) luciu, (înv.) sclivisit. (Un material ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCLIPITÓR adj. v. bogat, fastuos, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, splen-did, strălucit, strălucitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sclipitór adj. m., pl. sclipitóri; f. sg. și pl. sclipitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCLIPITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care sclipește; scânteietor; lucitor. Stea ~oare. 2) fig. Care vădește aptitudini intelectuale deosebite. Inteligență ~oare. /a sclipi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)