SCOLIO-, -SCOLIÓZĂ elem. „încovoiere, curbare”. (< fr. scolio-, -skoliose, cf. gr. skolios)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SCÓLIE, scolii, s. f. 1. (În Grecia antică) Cântec recitat cu acompaniament muzical. 2. (Livr.) Notă filologică, istorică, critică sau comentariu pentru înțelegerea textului unui autor din antichitate. ♦ Remarcă privitoare la o teoremă. – Din fr. scolie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCÓLIE s.f. 1. Cântec aedic în Grecia antică. 2. Adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. Remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. [Gen. -iei. / < fr. scolie, cf. gr. scholion – notă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SCÓLIE s. f. 1. cântec aedic în Grecia antică, cu acompaniament instrumental. 2. adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. (< fr. scolie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
scólie s. f. (sil. -li-e), art. scólia (sil. -li-a), g.-d. art. scóliei; pl. scólii, art. scóliile (sil. -li-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink