SCOROJEÁLĂ, scorojeli, s. f. Faptul de a se scoroji. ♦ (Concr.) Tencuială, var sau vopsea cojită. – Scoroji + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
scorojeálă s. f., g.-d. art. scorojélii; pl. scorojéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink