SCOȚIÁN, -Ă, scoțieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Scoției sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Scoției sau populației ei, privitor la Scoția sau la populația ei, originar din Scoția. [Pr.: -ți-an] – Scoția (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
scoțián (-iéni), s. m. – Locuitor din Scoția. De la Scoția (‹ it. Scozia).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
scoțián s. m., adj. m. (sil. -ți-an), pl. scoțiéni (sil. -ți-eni); f. sg. scoțiánă, g.-d. art. scoțiénei, pl. scoțiéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCOȚIÁN1 ~ánă ( ~éni, ~éne) Persoană care face parte din populația de bază a Scoției sau este originară din Scoția. /Scoția n. pr. + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SCOȚIÁN2 ~ánă ( ~éni, ~éne) Care aparține Scoției sau populației ei; din Scoția. /Scoția n. pr. + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
WHISKY SCOȚIÁN s. v. scotch.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink