Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
scrivác, scriváce, s.n. și scriváci, s.m. 1. (s.m.; reg.) coastă a luntrei. 2. (s.n.; reg.) fiecare dintre piesele de lemn care fixează piatra morii; vârtej. 3. (s.n.; reg.) scripete. 4. (s.m.; înv.) monedă sârbească ce a circulat în sec. al XVIII-lea și în Țările Române.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
crivác n., pl. e (bg. krivák, băț curb, d. kriv, curb. V. crivină). Coastă (lemn curb) la luntre (V. cocîrlă). Niște lemne care țin peatra [!] fixă a moriĭ. Vîrtej de rîdicat [!] greutățĭ la ocne. Pe la 1700, o monetă [!] egală cu măriașu (sîrb. krivak). – Și grivac (Dobr.) și scrivac (Cov.). V. cușaclîc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink