SCUTÁR1, scutari, s. m. Cioban însărcinat cu administrarea stânei; căpetenia ciobanilor. – Slav (v. sl. skotarĩ).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
SCUTÁR2, scutari, s. m. (Rar) Scutier. – Lat. lit. scutarus.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
SCUTÁR s. v. baci, scutier.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scutár2, scutári, s.m. 1. (înv.) scutier. 2. (reg.) slujitor bisericesc care poartă prapurii.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
scutár1, scutári, s.m. 1. (înv. și reg.) cioban care îndeplinea diverse sarcini în administrarea, conducerea unei stâne; baci, scutaș. 2. (înv. și reg.) stăpân. 3. (reg.) cioban care nu plătește întreținerea oilor sale la stână. 4. (reg.) persoană care supraveghează tăiatul și transportul buștenilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
scutár (-ri), s. m. – Baci, sameș. Sl. skotarĭ (Cihac, II, 335; Conev 60), cf. pol. skotarz, rus. skotar, alb. skuter, ngr. σϰουτάρι.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
scutár s. m., pl. scutári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCUTARI v. Shkodër.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink