Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SCĂLÂMBĂIÉRE, scălâmbăieri, s. f. (Pop. și fam.) Acțiunea de a se scălâmbăia și rezultatul ei: scălâmbăială, scălâmbătură. [Pr.: -bă-ie-. – Var.: scălămbăiére, scălâmbáre s. f.] – V. scălâmbăia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCĂLÂMBĂIÉRE s. v. capriciu, chef, fando-seală, fantezie, fason, fiță, grimasă, maimuțăreală, moft, naz, poftă, pros-teală, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, sclifoseală, strâmbă-tură, toană.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scălâmbăiére s. f., g.-d. art. scălâmbăiérii; pl. scălâmbăiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCĂLÂMBĂIÁ, scălâmbăiez, vb. I. Refl. (Pop. și fam.) A se strâmba, a se schimonosi. [Pr.: -bă-ia – Var.: scălămbăiá, scălâmbá, vb. I.] – Din scălâmb.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SCĂLÂMBĂIÁ ~iéz tranz. rar A face să se scălâmbăieze. [Sil. -bă-ia] /Din scălâmb
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE SCĂLÂMBĂIÁ pers. 3 se ~iáză intranz. pop. (mai ales despre încălțăminte) A-și pierde forma inițială (prin întrebuințarea îndelungată sau neglijentă); a se șonți; a se scâlcia; a se scrombi. /Din scălâmb
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SCĂLÂMBĂIÁ vb. v. afecta, deforma, desfigura, fandosi, maimuțări, poci, prosti, schimonosi, sclifosi, sluți, strâmba, urâți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scălâmbăiá vb., ind. prez. 1 sg. scălâmbăiéz/scălâmbăi; conj. prez. 3 sg. și pl. scălâmbăiéze/scălâmbăie; ger. scălâmbăínd
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink